marți, 24 februarie 2009

Tara faradelegilor:Romania.de ce?

Cind s-a spus ca in 2009 vine valuri de scumpiri si disponibilizari, ma gindeam ca e trist, ce ne asteapta.Dupa aceea, au aparut crime, scandaluri, arme furate, banci jefuite,violuri etc.Mult prea multe ca sa le pot retine.E rusinos ceea ce se intimpla si tot apar in contunuare. De parca, unii in loc sa se gindeasca sa realizeze ceva in viata asta, copie ceea ce vad in unele filme. Ei,da,viata bate pe departe filmul.Autoritatile se cearta intre ele sau dau din umeri cind sunt intrebate ce se poate face. Unul nu face, altul se face ca nu vede si uite asa, legea junglei funcioneaza.Ma intreb zilnic,pina cind vor dura toate astea dar nu gasesc raspuns si inca i-l mai caut.Daca-l gasesc, vi-l spune.Intre-timp astept poate vin si solutii sa iesim din criza mondiala dar si din criza de personalitate a multor compatrioti.

duminică, 8 februarie 2009

De ce nu ne apreciem valorile?

Cind am aflat ca a murit handbalistul Marian Cozma, m-am intrebat din nou, de ce nu ne apreciem valorile cind sunt in viata.Sau mai bine zis "de ce nu dam Cezarului, ce este al Cezarului!"
Am inceput jurnalismul ca reporter sportiv si am avut ocazia sa-l vad pe Marian evoluind.Trebuie sa recunosc ca mai intii am fost impresionata de statura lui, de fizicul lui.Incet-incet, am fost atenta de evolutia sa in teren. Acum cind nu mai e,mi-e greu sa vorbesc despre Marian Cozma, la trecut.Am reusit sa vorbesc cu el, dupa citeva meciuri atunci cind evolua la echipa de handbal Dinamo si sesizasem ca aduce linistea si buna dispozitie intre coechipieri.
Vestea ca a fost injunghiat si dupa doua ore a murit in spital in Ungaria, m-a socat.Am ramas cu privirea tintuita la ecranul televizorului si timp de citeva ore m-am uitat la stiri continuu. Socul e prea mare. E greu sa descoperi oameni adevarati. ca jurnalist sportiv, am cunoscut si am discutat cu fele de fel de sportivi, de la niveluri diferite si echipe diverse. Putini au fost cei care m-au frapat. Ei bine, Marian Cozma, pivotul echipei nationale de handbal, mi-a ramas mereu in minte. Acum ,dupa vestea tragica, parca interviurile mele cu el, imi sunt prospete.
Nu pot sa cred ca lumea este atit de rea, invidia duce la extreme, chiar la moarte.
La 26 de ani, avea totul in fata, era talentat si putea avea o cariera impresionanta daca astazi nu ar trebuie sa-i spunem... Dumnezezu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!

Romania,sat fara ciini!

Se spunea ca in 2009 va continua criza economica dar nu ma gindeam ca va fi un dezastru total. Scumpiri, indolenta, nesimtire si oameni lasati sa moara in spitale, in amabulante sau pe unde se poate. Am ajuns sa vedem doar lucruri desemnate tragedii si sa nu putem face nimic. Romania este un sat fara ciini si asta pentru ca celor puternici sau mai zis cu functii, nu fac absolut nimic. Daca eram intr-o tara din Africa, un mic stat uitat de lume, de civilizatie, nu mai spuneam nimic. Din nefericire traim intr-o tara unde haosul este la el acasa, saracia distruge si bruma de omenie din multi iar incompetenta face victime.
De la o zi la alta, totul e mai rau, mai dificil de trait si de suportat. Chiar si "sacali" mai clacheaza adesea. Vad de multe ori oamenii cersind pentru ca nu am cum sa ses descurce.Nu ma refer la cersetorii cum care ne-am obisnuit si ii vedem zilnic prin oras. Unii sunt oameni batrini si arata ca vai de ei si nu au bani nici de-o piine. Iti spun "saru'mina" cind le intinzi ceva de mincare si infuleca cit ai clipi.Aceia chiar sunt flaminzi si saraci si asa traiesc de ceva vreme.
Ce sa mai spunem de pensionarii pe care ii intilnesc prin piata sau alte magazine care isi calculeaza "la singe"toti banii. De multe ori renunta si la lucruri marunte pentru a le ajunge pentru medicamente sau pentru piine,lapte si utilitati, atit cit se poate.
Zilnic imi dau seama ca e tot mai rau pentru marea majoritate si ca rautatea si invidia lasa urme adinci.Si nimeni nu-si poate imagina pina unde ajung toate astea!